7 trenduri în fotbalul românesc

Antrenorii vor fi cei mai importanți angajați ai cluburilorA început de mai mult timp, dar în ultimele luni procesul se accentuează.

Trendurile de mai jos marchează fotbalul nostru astăzi, dar o vor face și în următorii ani. Mai mult, e posibil să-l schimbe în profunzime, o profunzime a binelui sau a răului în funcție de oameni și de contexte.

Salariile scad spre nivelul anului 2000

Cluburile din Liga 1 nu doar încearcă să scadă salariile fotbaliștilor pe care-i au sub contract, dar au scăzut foarte mult și ofertele salariale pentru fotbaliștii pe care vor să-i cumpere.

Acum câțiva ani, dacă Dinamo dorea să-l ia pe Giurgiu de la Severin și avea în Vaslui un contracandidat, probabil că licitația pentru salariul jucătorului începea de pe la vreo 10.000 Euro pe lună.

În plus, la semnatură se plăteau alți 50.000 – 100.000 Euro către fotbalis și impresarul acestuia.

Acum, Dinamo i-a oferit lui Giurgiu 3.000 Euro lunar și jucătorul a ajuns la Astra, care i-a dat dublu, dar nu impresionant de mulți bani comparativ cu ce-a fost nu cu mult timp în urmă în fotbalul nostru.

Nu se mai dau bani pentru transferuri

O altă situație devenită firesc ține de strategia pe care cluburile o au atunci când vine vorba să-și întărească loturile.

Aproape nimeni nu mai caută fotbaliști aflați sub contract, pentru care cluburile care dețin drepturile federative cer sumă de transfer.

Se caută în primul rând fotbaliști liberi de contract sau fotbaliști care ar putea deveni rapid liberi de contract.

Impresarii acestor fotbalisti par marii câștigători ai acestei situații. Ei au rămas în schema de plată pentru că un fotbalist liber de contract care starneste interesul cluburilor își îmbogățeșteste impresarul.

Fotbaliștii români încep să revină la modă

Străinii au prostul obicei să se ducă rapid la FIFA și să ceară rezilierea contractului dacă se intarzie prea mult plata salariilor.

Mai mult, FIFA, spre deosebire de comisiile din țară, le dă rapid posibilitatea să scape de clubul rău platnic.

Astfel, cluburile se reorientează evident spre fotbaliști români: sunt mai cuminți, iar dacă vor să devină liberi trebuie să treacă intâi pe la comisiile Ligii, acolo unde orice litigiu poate dura multe luni și unde poate să nu conteze că ai dreptate.

Jucătorii tineri au devenit ținta tuturor

Banii din drepturile TV și sprijinul oficialităților locale nu mai rezolva problema bugetelor cluburilor.

Mai mult, nu există progrese în ceea ce privește finanțarea alternativă, marketing sportiv, bani din dezvoltarea infrastructurii etc.

Prin urmare, cluburile caută să-sși rezolve problemele financiare prin revânzări de fotbaliști. Se vânează tinerii cu potențial care ar putea aduce profit într-un timp cat mai scurt și se consumă mai multă energie pentru aducerea acestora decât în trecut, chiar dacă sumele tranzacționate sunt mai mici.

Din pacăte, astfel de fotbaliști nu sunt ușor de găsit după 10 ani în care investițiile în copii și juniori au scăzut constant.

Actualul context nu va oferi în perioada următoare prea multe proiecte de genul celor încercate de Răzvan Lucescu la Rapid, cu fotbaliști maturi care într-un an „devin” bătrâni în lipsa performanțelor imediate.

Conducătorii care-și căpușează cluburile vor avea probleme

In ciuda faptului că există în continuare o gramadă de impresari dornici să împace pe toată lumea în schimbul semnării unui contract pentru fotbalistul pe care-l reprezintă, „șpaga” își va schimba mai greu buzunarele.

Faptul că există din ce în ce mai puține resurse financiare îi face pe acționari sau finanțatori să fie mult mai atenți în ceea ce privește eventualele excursii prin țări exotice după fotbaliști sau față de recomandarile entuziaste ale anumitor jucători fără CV.

N-ar fi o surpriză ca în perioada următoare anumiți oameni de fotbal să-și piardă titulatura aceasta după ce vor fi eliminați din fenomen de faptele proprii și de faima proastă pe care o au când vine vorba de gestionarea unor bugete de transferuri.

Antrenorii români devin cei mai buni angajați ai cluburilor

Lipsa finanțelor va duce și la o creștere interesantă în ceea ce privește pregătirea antrenorilor români. Exista deja o concurență puternică între aceștia, iar criteriul profesional va începe să conteze din ce în ce mai mult.

Nu va mai fi suficient ca cineva de la Liga să spună „ia-l pe Cutarică, e bun, iți spun eu…”. Vor fi căutați antrenorii români care au demonstrat prin rezultate concrete că-s buni.

De asemenea, e posibil să se dizolve parțial generația antrenorilor care au făcut carieră în perioada de maximă de înflorire a blaturilor. Relațiile lor nu mai sunt suficiente pentru obținerea de contracte.

Un avantaj important pentru antrenorii români va ține de flexibilitatea acestora când vine vorba să lucreze cu jucători neplătiți sau fără buget de transferuri.

Școlile de fotbal ar putea să capete un statut privilegiat

Cele câteva școli de fotbal care au investit în ultimii ani în pregătirea propriilor antrenori si în selecția deșteaptă a copiilor care le-au călcat pragul sunt deținătoarele unor resurse tot mai căutate.

Ușor-ușor, apar generațiile de fotbaliști crescuți de la vârste fragede în sisteme asemănătoare cu cele din vestul Europei. Nu suntem la nivelul din Olanda, dar începem să exploatăm mai bine talentul si să eliminăm cu succes carențele fizice.

E de asteptat ca anumite școli de fotbal să înceapă colaborări concrete cu marile cluburi din țara, iar Academia lui Hagi s-ar putea să-și echilibreze pentru prima dată costurile cu ajutorul unor venituri interesante.

0 Shares

Lasă un comentariu