Categories
Antrenori

Becali face ce vrea și obține ce poate

Duminică, am avut ocazia să vorbesc la Digi Sport cu Mihai Teja pe o temă pe care am tot repetat-o în emisiuni: alegerea Stelei de-a numi în funcția de principal a unor antrenori aflați sub nivelul pretențiilor acestei echipe.

Am discutat subiectul cu el atât în pauzele publicitare (Viorel Grigoroiu a fost martor), cât și în direct.

I-am spus că el, Dică, Rădoi, Gâlcă și Reghecampf au reprezentat în primul rând niște riscuri inutile pentru club în momentul numirii. Că oricât de buni antrenori s-au dovedit (Reghecampf) sau se vor dovedi (restul), clubul și-a asumat un mare risc să-i numească.

Nu aveau experiență și nu aveau rezultate la un nivel care să-i recomande într-o astfel de funcție.

Mi-a replicat cu o idee care a ținut de discuție și cu una care din punctul meu de vedere avea legătură doar cu antrenorii, nu și cu Steaua.

Prima idee a lui Teja – mi-a spus că și alte cluburi mari numesc antrenori tineri, care anterior numirii ori au antrenat la un nivel scăzut, ori chiar n-au avut rezultate deosebite.

E adevărat că se întâmplă asta, dar așa cum am spus inclusiv pe acest site, respectivii antrenori tineri erau cunoscuți bine de cluburile care-i angajau. Ori pentru că antrenaseră echipe din interiorul clubului, ori pentru că le urmăriseră munca la modul serios, cu ajutorul unor profesioniști.

A doua ideea a lui Mihai Teja a fost că „de undeva trebuie să înceapă și cei tineri. Că nu poți avea experiență de Steaua așa, din prima”.

Așa este, doar că asta e o problemă a antrenorului. Angajările la cluburile mari nu se fac pe criterii morale.

Se fac pe criterii amorale.

Atenție, amorale, nu imorale.

Acum, văd că Steaua merge mai departe și-l numește pe Bogdan Andone principal.

Va fi un mare eșec?

Posibil să fie un eșec, posibil să fie un succes.

Nimeni nu știe exact când vine vorba de antrenori.

Ce pot cluburile mari să facă este doar să reducă riscul eșecului numind antrenori cu experiență sau a căror valoare reală / potențială o cunosc în amănunt.

La Steaua nu se întâmplă asta pentru că patronul dorește să facă lucrurile în felul său.

Acum, acest fel al său înseamnă în general profit, ceea ce nu prea se întâmplă în Liga 1. Singura chestiune care rămâne-n discuție este aceea că sportiv vorbind, clubul este mult sub nivelul investițiilor și al pretențiilor tuturor celor implicați, de la Becali la suporteri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *