250.000 Euro pentru un jucător aflat în ultimele 6 luni de contract.
Sunt bani buni în condițiile date?
Da, sunt bani foarte buni.
Totuși, „condițiile date” sunt, de fapt, „condiții obținute”. Condiții create inclusiv de felul în care Ionuț Negoiță și cei din jurul său au gândit situația lui Gnohere.
Ideea este că Dinamo a vândut bine într-un moment prost. Bravo lor c-au vândut bine, dar ei sunt responsabili pentru c-au ajuns într-un moment prost.
Când ești o echipă din România și ți se oferă 800.000 Euro pentru un fotbalist care în curând va intra-n ultimele 6 luni de contract, îl vinzi.
Îl vinzi pentru că e un fotbalist pentru care nu ai plătit absolut nimic în afară de salariu și taxele aferente acestuia – adică mai puțin de 100.000 Euro.
Nu-ți faci strategia transferurilor în funcție de suporteri
Știu, la Dinamo fanii sunt imporanți, e cea mai tare galerie, e cea mai creativă când vine vorba de-a exprima nemulțumiri, dar atât.
Strategia de transferuri e trasată-n mare de patron și pusă-n practică la nivel de amănunt tehnic de antrenori, iar la nivel de amănunt administrativ de conducerea executivă.
Fanii au tot dreptul din lume să aplaude, să încurajeze sau să huiduie evoluții. Au inclusiv dreptul să spună “cutare nu merge la Steaua pentru că banii ălora miros a brânză”.
Doar că nu toate cerințele lor sunt plan de lucru pentru club.
Când ai de făcut un buget, banii pot mirosi a orice. Rezultatele pe care le obține echipa acoperă mirosurile.
Diferența între 250.000 Euro, cât ia Dinamo acum, și 800.000 Euro, cât primea Dinamo în vară e prea mare ca să ții cont de sensibilitățile galeriei.
Acum, fanii știu ce au de făcut dacă nu le convine ceva.
Cum te-ai purtat în cazul Gnohere este exemplu pentru ceilați jucători
Deși cei de la Dinamo au impresia că au tratat problema Gnohere ca pe ceva ce a privit exclusiv relația club – jucător, lucrurile sunt ceva mai complicate.
Fiecare mișcare a clubului a fost privită și de restul fotbaliștilor din lotul lui Dinamo.
Aceștia au văzut cum e tentat clubul să reacționeaze dacă ei înșiși s-ar afla-n ultimul an de contract, apoi în ultimele 6 luni.
Știu cât pot întinde coarda, știu ce au de făcut dacă vor să provoace o despărțire.
De asemenea, atitudinea clubului în acest caz a fost exemplu și pentru fotbaliști care azi n-au nicio treabă cu Dinamo, dar mâine ar putea fi ofertați de echipa lui Negoiță.
Aceștia vor ști că sunt ofertați de un club care-și rezolvă disputele prin trimiterea jucătorilor la echipa a doua. Nu e bine, nu e bine deloc.
Fiecare mișcare publică a unui club devine parte din imaginea acestuia în ochii tuturor.
Dacă ai de-a face cu Rednic, fă-ți-l prieten
Rednic este în opinia mea cel mai bun antrenor care are de-a face în mod frecvent cu Liga 1.
Am spus-o și o voi tot spune până mi se va părea că apare un tip mai inteligent decât el, cu mai mare succes în derby-urile campionatului, cu experiență fotbalistică superioară etc.
Rednic este și-un individ ciudos cu draci. Ofticos. Gata să te țină minte o viață-ntreagă pentru o vină măruntă.
N-ar fi ajuns un antrenor atât de bun dacă nu și-ar fi alimentat ambiția și cu genul acesta de caracteristici. Nu poți învăța o meserie cum trebuie dacă nu te bântuie ciuda aceea de-a fi mai bun decât altul sau alții.
În fine, ce-a făcut Negoiță în relație cu Rednic?
I-a fost mai comod să se certe cu el în loc să și-l facă prieten.
Ceva-mi spune că era mult mai profitabil să și-l facă prieten.
Ai avut o colaborare cu el, nu e nimic aiurea să-i mulțumești public pentru ce-a făcut bun la Dinamo.
Nu e nimic în neregulă să spui public faptul că o parte din ce-nseamnă evoluția ta ca patron de club se datorează și colaborării cu antrenori foarte buni și să scapi numele lui Rednic atunci când menționezi asta.
Nu s-ar supăra ceilalți, nu se compară vreunul dintre cei care au fost la Dinamo cu Rednic.
Nu e nimic în neregulă să-l suni pe ofticos și să-l întrebi cum i s-a părut cutare meci. Dacă nu l-a văzut, invită-l la un meci alături de tine.
Se supără Andone?
Nicio problemă, îi trece după ce-l lauzi și pe el pentru o reușită care merită lăudată.
Invită-l pe Rednic la o masă și întreabă-l lucruri despre jucători, despre fotbal. Nu va fi pierdere de vreme.
Invit-o pe fiica acestuia la meciuri și stai de vorbă cu ea.
Nu se pricep femeile la fotbal? Nu fi atât de bleg încât să ai impresia că n-ai ce-nvăța din interacțiunea c-un nepriceput. Mai ales dacă nepriceputul e femeie.
Ai o relație normală cu Rednic și s-ar putea să te ajute-n cazul Gnohere.
Sau măcar să nu te saboteze.
Nu spun să fii fățarnic, spun să fii om în relație cu oamenii din jur și sigur ai de câștigat.
Dacă ai de-a face cu Becali, acceptă-i prima ofertă mare
Când negociezi cu Becali, nu uita de latura lui infantilă.
Nu uita că acestuia îi plac banii și jucăriile.
Nu uita că Gnohere este jucărie și afacere pentru el.
Îl vrea ca să obțină bani de pe urma sa – fie printr-o revânzare, fie prin rezultatele echipeim – dar îl vrea și pentru a avea încă o jucărie interesantă în vitrină.
Nu uita de frica lui Becali de-a cumpăra jucători pe care nu i-a văzut în campionatul nostru. Spune-i că e vorba de cel mai bun atacant din campionat, că e unul care a confirmat aici, care e adaptat.
Spune-i tu ceea ce-și repetă el însuși cu-ncredere parțială. Nu contează că sunt vorbele celui care vrea să vândă, vor conta.
Profită de faptul că are o piață limitată de pe care să cumpere și vinde-i tu repede, până să apuce să-i șoptească cei din jur despre Bud de la CFR sau mai știu eu de cine.
Ține-l în negociere cât poți de mult pentru a-l stârni.
Dacă el face o ofertă, tu o refuzi și după aia-l lași să vorbească singur, categoric ai de pierdut.
Gnohere nu va mai avea chef de Dinamo și tu vei ajunge să discuți afacerea mult mai târziu, în termeni mult mai slabi, ca acum.
Sigur, Becali are experiență în ceea ce privește negocierea de transferuri. În mare, experiență proastă.
Profită!