De ce m-a „lăsat” sport.ro să plec

De ce a plecat Ștefan Beldie de la sport.ro

Americanii au o sintagmă aproape amuzantă atunci când concediază pe cineva:

I have to let you go.

Sună ca naiba dacă nu înțelegi spiritul expresiei.

De ce te lasă să pleci dacă tu ai vrea să rămâi?

Din fericire, eu n-am avut parte de această nelămurire atunci când am fost anunțat că sport.ro (actualul ProX) mă lasă să plec.

De altfel, discuția a fost simplă și fără termeni corporatiști.

Ideea este că acolo se schimbă niște lucruri.

Nu-mi sunt clare aceste schimbări, dar, cum ar spune tot americanii – must be the money.

Citește în continuare…De ce m-a „lăsat” sport.ro să plec

Ce s-ar întâmpla dacă Liga 1 nu mai vinde atât de bine drepturile TV

Ce fac cluburile fără drepturile TVAcum vreo 5 ani, Horia Ivanovici avea în minte să devină patronul unui club de primă ligă.

Nu mai rețin exact toate nuanțele spuselor sale și, din păcate, nu mai rețin nici cine a mai asistat la discuția respectivă.

Cred că era vorba de-a o prelua pe Aro Câmpulung, care se afla în B, și de-a o duce în prima ligă.

Poate mă înșel în această privință, dar nu asta e important.

Important cu adevărat este că Ivanovici avea planul acesta.

Era un plan gata făcut, doar de pus în practică:

Primul sezon în Liga I înseamnă aproape un milion din drepturile TV , mai aduc eu niște bani, mai vând vreo doi jucători, se poate trăi lejer. Anul următor, iau mai mulți bani pentru drepturile TV și deja fac ceva profit.

Criza financiară nu afectase încă afacerile patronilor care investeau în fotbal, iar cu doar câteva luni înainte președintele Băsescu asigura pe toată lumea că lucrurile care se întâmplau în SUA nu vor afecta România.

Citește în continuare…Ce s-ar întâmpla dacă Liga 1 nu mai vinde atât de bine drepturile TV

Cea mai slabă verigă din fotbalul românesc

Cea mai mare problemă a fotbalului nostru e reprezentată de conducătorii de club

Acum un an, scriam despre 7 trenduri care vor marca fotbalul românesc în 2013.

Am avut dreptate în majoritatea cazurilor, cu o excepție evidentă. Spuneam acolo că acei conducători care-și căpușează clubul vor avea probleme.

În continuare, conducătorii de club reprezintă de departe cea mai slabă verigă din fotbalul românesc.

Mă refer în primul rând la vârful organigramelor, la președinții de club, la directorii generali, la conducerile executive.

Citește în continuare…Cea mai slabă verigă din fotbalul românesc

Didibao Craiova

Cineva de la Craiova m-a întrebat de ce-mi permit să spun pe post că CSU Craiova ar fi echipa Federației.

Normal, e un fel de-a spune. Juridic, nu-i echipa Federației, dar…

Această echipă n-a pornit în fotbal de unde era firesc să pornească o echipă nou înființată – liga a V-a sau, în cel mai fericit caz, liga a IV-a dacă AJF Dolj găsea de cuviință.

Deși au trecut niște decenii bune de când în prima divizie erau omorâte echipe pentru a face loc altora înființate peste noapte, uite că bucăți de istorie se repetă: CSU Craiova a primit plocon din partea FRF un loc direct în liga a doua.

Citește în continuare…Didibao Craiova

25 jucători valoroși au dispărut din Liga 1 în ultimul an

A trecut un an de când Wesley a părăsit campionatul nostru.

Cam acela a fost momentul din care Liga 1 a început să piardă o grămadă de fotbaliști care-i ridicau nivelul peste ceea ce avem în momentul de față.

Concret, din vara lui 2012 și până-n prezent au părăsit prima ligă 25 de jucatori demni de menționat:

Citește în continuare…25 jucători valoroși au dispărut din Liga 1 în ultimul an

Ce nu-mi place la sistemul play-off / play-out

De ce sunt împotriva sistemului cu play off / play out
Steaua – Dinamo este precum caviarul. Cu cât e mai rar, cu atât e mai apreciat. 4 meciuri într-un sezon vor încânta doar pe termen scurt. Plictisul stă la colț atunci când transformi o plăcere aparte în ceva obișnuit.

De  mai bine de  10 ani, presa sportivă scrie despre necesitatea reducerii numărului de echipe în Liga 1 la vreo 14 – 16 echipe, poate chiar 12 într-un caz extrem.

Totul dintr-un considerent simplu – nu am avea suficientă valoare concentrată la nivelul primei divizii.

Prea multe echipe slabe ajung să joace la un nivel prea înalt, prea multe echipe mediocre ajung să doarmă în campionat după ce se asigură c-au scăpat de retrogradare.

Apoi, a apărut ideea de-a avea și mai puțin de 16 formații în Liga 1, iar sistemul competițional să presupună play off și play out.

Citește în continuare…Ce nu-mi place la sistemul play-off / play-out

7 trenduri în fotbalul românesc

Antrenorii vor fi cei mai importanți angajați ai cluburilorA început de mai mult timp, dar în ultimele luni procesul se accentuează.

Trendurile de mai jos marchează fotbalul nostru astăzi, dar o vor face și în următorii ani. Mai mult, e posibil să-l schimbe în profunzime, o profunzime a binelui sau a răului în funcție de oameni și de contexte.

Salariile scad spre nivelul anului 2000

Cluburile din Liga 1 nu doar încearcă să scadă salariile fotbaliștilor pe care-i au sub contract, dar au scăzut foarte mult și ofertele salariale pentru fotbaliștii pe care vor să-i cumpere.

Acum câțiva ani, dacă Dinamo dorea să-l ia pe Giurgiu de la Severin și avea în Vaslui un contracandidat, probabil că licitația pentru salariul jucătorului începea de pe la vreo 10.000 Euro pe lună.

În plus, la semnatură se plăteau alți 50.000 – 100.000 Euro către fotbalis și impresarul acestuia.

Citește în continuare…7 trenduri în fotbalul românesc

3 perceptii gresite despre banii din fotbalul romanesc

1.  Actionarii sunt datori sa bage bani in echipe

Actionarii au o gramada de obligatii, dar nu si pe aceea de-a da bani sub presiunea suporterilor.

Oricat de neplacut ar putea suna pentru unii, firescul este ca un actionar sa finanteze debutul activitatii societatii, iar apoi sa o lase pe aceasta sa-si asigure bugetul prin interemediul activitatilor pe care le desfasoara: marketing, vanzari de bilete, vanzari de jucatori, drepturi TV, imprumuturi etc.

Actionarul poate fi convins de managerul societatii sa finanteze diverse dezvoltari ale clubului. De exemplu, o investitie in centrul de copii si juniori, care nu-si poate finanta activitatea prin actiuni asemanatoare echipei de seniori sau o investitie in transferuri.

Totusi, daca investitia in copii si juniori demonstreaza interes fata de viitorul clubului, refuzul de-a baga bani in transferuri nu inseamna automat dezinteres fata de club.

Fanii vor mereu transferuri care sa ajute echipa sa castige trofee. Actionarul vrea profit. Uneori, se poate ajunge la ambele obiective prin aceleasi actiuni, alteori nu.

2. Actionarii cluburilor doar imprumuta societatile

Cred ca primii care au facut din aceasta formula o acuza au fost suporterii lui Dinamo, satui sa vada un grup de oameni exploatand clubul de orice resursa financiara.

Atunci cand si-au dat seama de acest aspect, fanii respectivi au dat dovada de cunoastere a fenomenului in sine, dar nu si de intelegere a acestuia.

E adevarat ca un club de fotbal nu este o simpla societate comerciala, dar economic vorbind nu este absolut nimic in neregula sa imprumuti o societate si sa-ti recuperezi apoi banii.

De altfel, banii cu care actionarii imprumuta o societate nu sunt bani dati cu dobanda, asa cum ar fi banii proveniti de la o banca.

Normal, pot fi smecheri care sa imprumute clubul in baza unui contract care sa presupuna penalitati in caz ca banii nu sunt returnati intr-un anumit termen. Ulterior, cu buna stiinta termenele sunt depasite astfel incat creditorul sa castige bani de pe urma acestei actiuni.

Dincolo de aceasta schema insa, imprumutarea cluburilor inseamna asigurarea de finantare pentru transferuri si pentru vietuirea curenta a clubului. Unii patroni, precum Marian Iancu, au capitalizat sumele cu care au imprumutat societatea. Altii, au ales sa nu faca acest lucru.

Pana la urma insa, e o chestiune de libertate individuala, nu de moralitate.

3. Profitul actionarilor este condamnat de suporteri si de o parte a presei

Una dintre cele mai penibile „scandari” financiare din fotbalul romanesc este legata de condamnarea profitului pe care actionarii anumitor cluburi l-ar face de pe urma fotbalului.

Desi traim intr-o societate capitalista, iar capacitatea de-a face profit ar trebui sa nasca lauda, in Romania reflexele comuniste se manifesta in continuare atat la nivelul unei parti a publicului, cat si a unei parti a presei.

Unii ar spune ca mai trist este sa auzi ziaristi condamnand firescul profitului dintr-o activitate comerciala decat sa auzi oamenii obisnuiti, fara o pregatire speciala in domeniu.

Din punctul meu de vedere, ambele situatii sunt la fel de triste. In cazul primilor trist este numarul impresionant de mare, in cazul celorlalti  trista este ignoranta si manifestarea publica a acesteia.

Cluburile care fac profit sunt cluburi sanatoase. E adevarat ca actionarul poate sa hotarasca intr-o zi ca se retrage din fotbal cu tot acel profit, dar aceasta chestiune tine iar de alegere personala.

In schimb, cluburile care pierd bani reprezinta o povara pentru actionari si risca intr-o masura mult mai mare sa dispara sau sa nu inregistreze performante sportive.

Cat timp vor mai pierde bani cluburile din Liga 1

Cluburile din Liga 1 pierd bani

Saptmana trecuta, Arpad Paszkany oferea o declaratie putin bagata in seama desi acesta vorbea despre foarte multi bani:

Ceea ce se intampla in Liga 1 goneste comapniile dispuse sa-si asocieze imaginea cu fotbalul. E vorba de companii care peste hotare platesc bani multi pentru a-si promova imaginea prin fotbal si care in Romania nu fac acelasi lucru din cauza scandalurilor.

Atmosfera din fotbalul nostru ii costa foarte multi bani pe toti cei care respira in aceasta industrie, indiferent ca vorbim de cluburi, de jucatori, de antrenori, de manageri sau de actionari.

Partea buna este insa ca la cel mai inalt nivel, oamenii incep sa-si dea seama de acest lucru.

Declaratia lui Paszkany de acum este o astfel de dovada, chiar daca vine la aproape un an de la o declaratie asemanatoare a lui Gica Popescu.

Citește în continuare…Cat timp vor mai pierde bani cluburile din Liga 1

Cum să-ți începi cariera în presa sportivă

Cum să intri în presa sportivă

În 2002, mi-am început viața în presa sportivă telefonându-i lui Cătălin Tolontan de la un aparat public.

Era o cabină telefonică situată în fața unui cămin studențesc din Tei. Venisem de la Sibiu chiar în acea zi și înghesuisem lângă mine o geantă de voiaj pe care scria cu fonturi cool „Adibas”.

Ca mulți provinciali, aveam impresia că la Bucureșți se fură non-stop, așa că deși lăsasem geanta jos, o țineam totuși strâns între picioare.

Numărul l-am luat din casetă redacțională publicată în ProSport. Pe atunci, echipa condusă de Ovidiu Ioanițoaia și Cătălin Tolontan se află încă la ProSport-ul lui Adrian Sârbu.

Am sunat și mi-a răspuns.

Citește în continuare…Cum să-ți începi cariera în presa sportivă