≡ Menu
3Surse

Remarcabila etapă – 21: CFR joacă ce vrea Petrescu, Steaua joacă ce vrea ea

in Liga I – fotbalul nostru
fete - fc botoșani - steaua

Fetele de la FC Botoșani au avut o evoluție strălucită.

Juventus București – Astra Giurgiu 0-1 (Ioniță II 51)

Măzărache a reușit să se accidenteze grav producând un penalty. Nu m-amuză nici pe departe acest lucru pentru simplu fapt că atacantul celor de la Juventus are o calitate foarte rară-n fotbalul nostru – pare să facă tot ceea ce ține de el să conteze în fiecare meci.

Astfel, un fotbalist care nu are calitățile native ale altora a reușit să joace titular și la Craiova sezonul trecut, în contextul respectiv, dar și acum, la Juventus. Îmi pare rău pentru accidentarea lui și sper să revină repede pe teren. Nu pentru a face spectacol, doar pentru a le arăta și altora ce-nseamnă ambiția.

Ioniță a ratat un penalty, dar l-a marcat pe cel de-al doilea oferit Astrei. Având în vedere condițiile în care l-a ratat pe primul – cu Măzărache scos de pe teren prin spatele porții la care urma să execute – există scuze.

Astra a avut un meci mai periculos decât își dau inclusiv ei seama, chiar după ce totul s-a terminat.

Viitorul – Concordia Chiajna 3-0 (Țucudean 31,45, Eric 76)

Etapa trecută, mă-ntrebam cum va continua Chiajna să evolueze după ce-a obișnuit cu serii alternate de victorii și înfrângeri. A venit din nou rândul unui joc pierdut, chiar pierdut limpede, fără dubii.

Dincolo, Viitorul se află într-o formă bună spre foarte bună. Cred că marele lor avantaj este că au un stil de joc matur în ciuda faptului că unora ar putea să li se pară riscantă deschiderea lor față de fotbal.

Deși au pierdut etapa trecută la Craiova, eu cred că ei au capacitatea să încurce Steaua, cea mai bună echipă din campionat în opinia mea.

De unde această capacitate? Tocmai din acest stil de joc care-i permite să-și creeze ocazii în fața oricărui adversar. Să organizei o apărare nu e nici pe departe ușor, dar categoric e o misiune mai simplă decât să marchezi etapă de etapă.

CFR Cluj – ACS Poli Timișoara 1-0 (Vinicius 45)

Diferența dintre clujeni și alte echipe este că ei par să câștige orice meci care ar trebui câștigat. Totuși, când joacă împotriva Timișoarei, mulți se gândesc c-ar fi partidă de 3 puncte, dar puțini le și reușesc.

Acesta e meritul principal al echipei lui Dan Petresuc – pare să câștige atunci când calculele îi indică drept favoriți. Nu sunt singurii care pornesc din această postură aproape la orice meci, dar sunt cei care au reușit cele mai multe puncte până acum.

Să pui mereu presiune pe Steaua prin acele 8 puncte pe care le iau avans până când echipa lui Dică apuce să joace este mare lucru. Adversarii riscă să se precipite și să-și piardă din concentrare tocmai pentru că au de menținut o diferență suportabilă față de ardeleni.

În fine, știu că Dan Petrescu nu e cel mai simpatic individ din Liga 1. Inclusiv o parte a suporterilor celor de la CFR au un dinte împotriva sa, dar omul a reușit să facă această echipă să joace ceea ce-i cere el.

Alții oferă mai mult spectacol, dar nu prea se pot lăuda că-și fac fotbaliștii să le interpreteze partitura așa cum le-o cer ei. Zic și eu că ăsta-i un merit într-un fotbal în care se glorifică orice, mai puțin capacitatea de-a urma un plan stabilit, oricât de neatractiv pare acel plan.

Gaz Metan Mediaș – CS U Craiova 0-0

Oltenii au fost în postura să câștige și să piardă acest meci. Același lucru îl pot spune și jucătorii lui Pustai. Să ratezi un penalty în prelungiri sau să ai o bară câteva minute mai târziu sunt argumente în favoarea a ceea ce-am spus.

Dar sunt și argumente pentru un soi de dreptate a rezultatului. Deși Craiova a jucat mai bine, a dominat teritorial, nu se poate spune că egalul reprezintă o nedreptate. La fel, și dincolo, Gaz Metan nu se poate plânge-n ciuda faptului că a avut prima și ultima ocazie a meciului.

Unii au spus că meciul acesta a fost urât. Nu se refereau doar la lipsa de goluri, ci la fotbalul jucat în sine. Fără glumă, mie mi-a plăcut. Nu prin reușite, ci prin faptul c-a existat o tensiune aparte, genul ăla de tensiune dată de miza.

Ambele echipe au vrut ceva. Gazdele au început jocul destul de curajoase, chiar se grăbeau la repuneri în primele minute. Apoi, au cedat inițiativa oaspeților. Sau, mai bine spus, au fost nevoiți s-o cedeze.

Tot timpul însă a existat dorință de a obține ceva din acest joc – victoria pentru echipa lui Mangia, egalul de la un punct încolo pentru Gaz Metan. Mi-a plăcut asta și-mi vor plăcea mereu partidele în care jucătorii demonstrează că-și dau silința, chiar în limite fotbalistice clare, să scoată ceva dintr-un joc.

FC Botoșani – FCSB 0-3 (Gnohere 45, Man 59, Tănase 90)

Mi-a plăcut Steaua pentru că a dat iar impresia echipei care-și domină adversarul și nu-l lasă să arate nimic din ceea ce a arătat de-a lungul acestui sezon.

Sigur, poate exagerez oarecum sub influnența scorului de pe tabelă, dar Steaua a avut o echipă cu o grămadă de absențe și a bătut clar un Botoșani cu toți fotbaliștii la dispoziție.

Moldovenii au fost atât de slabi încât e firesc să te gândești la blat. A fost? Nu cred c-a fost, dar evoluția unora dintre cei trimiși de Enache pe teren a fost tristă spre depresivă de-a dreptul. Normal, îl includ aici pe  Miron și le exclud pe fetele cu folclorul.

Foarte bună evoluția lui Gnohere și, pe alocuri, a lui Tănase. Mă scoate din sărite că simulează atât, dar, în mod ciudat, încep să accept acest comportament ca și când ar fi parte din structura lui fotbalistică. A devenit firesc să-ncerce să fure. Apropo de scos din sărite, nu-mi explic cum Man n-a luat măcar un galben pentru unul dintre cele 3 faulturi care necesitau cartonaș.

În fine, foarte bun jocul lui Pintilii și foarte bună organizarea defensivă a Stelei chiar dacă Bălașa a fost pe teren doar 10 minute, iar Planici nu a evoluat deloc.

ACS Sepsi – CSMS Iași 2-1 (Fulop 45, Astafei 85 / Mihalache 24)

Nu am reușit să văd meciul nici în direct, nici spre dimineață, în reluare. M-am mulțumit c-un rezumat. Ideea este că Sepsi a reușit să facă ceea ce și-a propus încă de la numirea lui Neagoe – să înceapă să strângă puncte.

Dincolo de asta, n-am reușit să găsesc în acel rezumat absolut nicio ocazie de gol a gazdelor. A fost penalty-ul din finalul primei reprize și golul marcat de Astafei în final. Atât. Dincolo, au fost câteva situații de-a marca dincolo de reușita lui Mihalache. Mi s-a părut ciudat.

În rest, cu înfrângerea aceasta, e greu de crezut că Iașul mai poate spera real la play off. Se poate matematic, dar fotbalistic e foarte, foarte greu de reușit așa ceva.

Dinamo – FC Voluntari 2-0 (Anton 7, Katsikas 15)

Nu prea înțeleg ce fac cei de la Voluntari de joacă atât de slab de la o vreme. Au meciuri fără victorie de mai mult timp decât joacă slab, dar tot nu e în regulă. Nu m-ar mira ca Niculescu să fie dat afară dacă echipa nu arată clar că-și revine nu doar perspectiva rezultatelor, dar și din cea a evoluțiilor.

Dinamo a reușit să se concentreze asupra unui obiectiv. Nu au altceva-n față decât posibilitatea de-a juca în play off. Au program dificil, dar lucrurile depind de ei într-o mare măsură.

Mă amuză că s-a vorbit despre cât de slab ar fi acest lot, dar văd că fotbaliștii aceștia obțin din nou puncte. Nu joacă mereu cine știe ce, dar sunt clar într-o revenire.

O fi Miriuță, or fi discuțiile cu Negoiță, o fi dorința unora dintre jucători de-a pleca în iarnă unde or vedea cu ochii, e clar un progres.

0 comments… add one

Leave a Comment