Suporterii ardelenilor și nu numai au remarcat asta.
La TV și pe site-uri se vorbește / scrie mult despre Dinamo și puțin spre deloc despre U Cluj.
Mai mult, inclusiv primarul Boc a remarcat că ar exista un tratament incorect aplicat echipei sale (hehehe) chiar dacă trimiterea sa era către regretul lui Iorgulescu c-ar putea să o piardă pe Dinamo din Liga 1.
A mai spus câte ceva și Lincar care a remarcat o realitate, dar și pentru că Lincar e un antrenor destul de…
Nici nu știu cum să-i zic.
De ce a retrogradat Dinamo?
Te asigur că e o întrebare cu răspuns simplu, doar că discuțiile din ultimele zile amestecate cu discuțiile din ultimii doi ani complică lucrurile.
Adică răspunsul este parțial îngropat sub un munte de reacții emoționale amestecate cu adevăruri care n-au legătură cu subiectul.
Bun, care-i răspunsul?
După egalul cu UTA, conducerea lui Dinamo anunță din nou că are încredere în Stoican.
Adică, speră că echipa s-ar putea salva și prin joc, nu doar pentru că mor alții din cauze financiare.
Posibil, vom vedea ce va fi.
Totuși, înainte să ne uităm la ce va fi, hai să ne uităm un pic și la ce-a fost până acum, ca să știm pe ce ne putem baza cât de cât.
Cel mai serios lucru comic citit zilele astea reprezintă apelul PCH către suporteri dinamoviști: nu mai aruncați cu petarde în teren că din banii noștri se plătesc amenzile!
[…] Intelegem entuziasmul si nici macar nu-l condamnam, dar trebuie sa fim rationali, cel putin asta ne cere situatia financiara.
NU MAI ARUNCAȚI CU PETARDE ÎN TEREN! Riscul este prea mare, iar bugetul prea mic pentru a ne permite acest lux.[…]
Apelul în sine este serios pentru că arată o preocupare concretă pentru soarta financiară a clubului.
Este o altă poziție deșteaptă dintr-un șir cu impact și mai mare – ex. intarea în insolvență, care echivalează cu păcălirea jucătorilor, dar cu șansa de-a salva clubul.
Sau, recent, procesul de eliminare a angajaților inutili care căpușau clubul.
Fanii lui Dinamo trec printr-o perioadă a marilor descoperiri despre ei înșiși.
Au descoperit că-i mai greu să finanțezi un club de fotbal decât este să-l susții din peluză în pauzele dintre înjurăturile alocate lui Negoiță.
De asemenea, au descoperită că munca lui Prunea sau Bălănescu, pe care-i „înmuiau” ei ori de câte ori aveau ocazia, are și unele părți dificile-n mod real.
În fine, au descoperit un adevăr dureros pentru cei care au bun simț: e greu să ai onoare în fotbal.
Nu imposibil, dar greu al naibii.