Ce nu înțeleg și nu vor să înțeleagă unii dintre fanii lui Dinamo

Ce nu înțeleg fanii lui Dinamo despre acțiunile lui Negoiță

Negoiță e un nenorocit care profită de clubul de i-a ajuns nedrept pe mână…

Exact aceasta e ideea care s-a umflat și mai tare-n mintea unora dintre fanii lui Dinamo imediat după ce Negoiță l-a dat pe Costache la CFR Cluj.

Nici nu e greu să crezi sau să spui asta.

Uite, mie sau lui Basarab Panduru sau unui suporter din Peluza Cătălin Hâldan ne ia doar câteva secunde s-o rostim.

Nici măcar nu trebuie să gândim prea mult când spunem așa ceva.

Cuvintele ne zboară din gură precum mingile de tenis din tunurile acelea de antrenament.

Totuși, dacă oricare dintre noi am sta și am privi logic întreaga situație, poate c-am vedea mai mult decât faptul că Negoiță e un nenorocit.

Citește în continuare…Ce nu înțeleg și nu vor să înțeleagă unii dintre fanii lui Dinamo

De ce accept uneori să fiu înjurat pe Facebook (Video)

Am fost întrebat destul de des acest lucru și am tot dat răspunsul în discuții private.

Acum voi explica și public rațiunea pentru care, uneori, accept în discuțiile de pe Facebook comentarii care conțin și înjurături care-mi sunt adresate.

Înainte însă de-a-ți spune de ce fac asta, trebuie să știi câteva lucruri importante.

De exemplu…

Citește în continuare…De ce accept uneori să fiu înjurat pe Facebook (Video)

Psihologul lui Dinamo, Andreas Hniatuc: „Andone n-a greșit cu Nistor căpitan. Fanii iubesc echipa, dar câțiva vor să și controleze jucătorii!”

Fanii care-și controlează jucătorii - Dinamo

Când ai început să lucrezi în zona psihologiei sportive?

În 2000, la Sportul Studențesc.

Am adunat 7 ani în colaborarea cu Sportul și am avut parte de interacțiuni cu sportivi foarte tineri, dar foarte buni.

După anul 2000, Sportul a avut două generații foarte bune din punct de vedere fotbalistic. Generația lui Mazilu – Gigel Bucur și cea a lui Curelea – Ferfelea. Ce diferențe existau între grupuri?

Dacă te uiți la generația lui Mazilu, Bucur, Stăncioiu, Stanca, Vali Negru, Galamaz, Diniță, Rusu etc. vei vedea că 80% dintre ei au jucat la echipe foarte bune, au fost longevivi în ceea ce privește anii petrecuți la un nivel înalt și lucrează în fotbal ca antrenori sau manageri.

A fost o generație excepțională din multe puncte de vedere. Dacă mergeai în cantonament în camerele lor, în măcar jumătate găseai cărți și-n toate găseai ziare. Erau preocupați să evolueze ca oameni și erau preocupați de tot ceea ce însemna meseria lor.

Citește în continuare…Psihologul lui Dinamo, Andreas Hniatuc: „Andone n-a greșit cu Nistor căpitan. Fanii iubesc echipa, dar câțiva vor să și controleze jucătorii!”

De ce e inutil să ne plângem de milă după rezultatele din Europa

De ce nu a trebui să ne plângem de rezultatele din Europa

Am văzut tot felul de reacții după ce Pandurii a ratat orice șansă de calificare, iar Viitorul a fost bătută la scor în Belgia.

Cele mai enervante sunt cele smiorcăite, de genul „vai, ce fotbal slab avem!”.

Nu pentru că ar constata ceva fals sau o nenorocire, ci pentru că atunci când vin din gura ziariștilor iar și iar și iar și iar, arată un fel de lipsă de imaginație.

Am mai spus cu toții că avem un fotbal slab, hai să ne recalibrăm pretențiile și să vorbim despre ceea ce putem și, mai ales, despre ceea ce e în neregulă ca strategie în fotbal.

Sigur, dacă suntem în stare să discutăm și despre ce vedem pe teren, e super.

Citește în continuare…De ce e inutil să ne plângem de milă după rezultatele din Europa

Ce ar trebui să știe fanii CS U Craiova despre comploturile presei de la București

N-o să-ți vină să crezi ce mi s-a întâmplat ieri…

M-am trezit destul de târziu.

Neobișnuit de târziu.

Cred că mi-a fost cald noaptea și mi-am prelungit somnul spre dimineață ca să recuperez ce n-am apucat să dorm.

M-am dus la baie, am rezolvat o problemă fiziologică, am făcut duș și am privit gresia de pe jos gândindu-mă că-i lipsită de orice personalitate.

Când eram copil, aveam acasă o gresie cool pentru acele vremuri, cu tot felul de imprimeuri și cu câteva defecte din fabricație care-mi permiteau să imaginez granițele unor țări, insule, oceane, câmpuri de bătălie, războaie navale etc.

În fine, am terminat cu baia și m-am dus să beau apă.

Mereu beau apă dimineața, măcar două pahare. Știu că face bine, dar nu vreau să mă dau acum interesant și să-ți explic de ce ar face bine.

Am deschis laptop-ul, m-am abținut să-mi verific mail-ul, am citit niște chestii pe site-ul unei reviste dedicate agriculturii (wtf!) și am plecat la sală.

M-am antrenat pe stomacul gol și am făcut-o bine pentru că m-am obișnuit să fac efort în aceste condiții.

Am fost preocupat de niște schimbări în ceea ce privește antrenamentul, mi-am notat cu grijă tot ce-am făcut și am urmat planul pe care mi-l făcusem cu o dedicare de corporatist entuziasmat că are o linie clară de urmărit.

Apoi, am plecat acasă, am mâncat și am stat de vorbă la telefon cu ai mei.

Nici nu știu când s-a făcut ora 13:00.

Dacă-ți vine totuși să crezi, până la acea oră, niciun gând ticălos legat de cum aș putea face rău Craiovei nu mi-a trecut prin cap.

Sigur, ziua a fost lungă, dar totuși m-aș fi așteptat ca ceva de genul acesta să mă fi bântuit până la acel moment.

Nimic.

Sunteți importanți, dar nu din rațiunile pe care le credeți voi

Totuși, dacă citești părerile de pe net ale unora dintre fanii celor de la CS U Craiova, ziariștii din București produc intens tot felul de scenarii care să lovească în echipa Craiovei.

Nu contează că ziariștii din București pot fi de felul lor de oriunde numai de pe la București nu prea, contează că acum lucrează-n Capitală și urăsc posibilitatea ca la Craiova să existe din nou o echipă puternică.

Apropo, eu sunt din Râmnicu Sărat.

Oricine din zonă îți va spune că Râmnicu Sărat nu e în Moldova, că Buzăul nu e în Moldova.

Teoretic, așa este, nu suntem Moldova. Practic însă, suntem la 30 de kilometri de granița cu Moldova, așa că bancurile celor de la Times New Roman par uneori doar copieri ale realităților din zonă.

În rest, la Râmnicu Sărat există suporteri ai Craiovei mai fanatici decât unii suporteri născuți și crescuți la Craiova.

Dacă găsesc link-ul, vă trimit povestea lui Ciolanu’ ca să vă lămuresc.

Altceva voiam eu să spun și tot amân.

Pe măsură ce CS U Craiova obține în instanță victorii de etapă importante, o parte dintre suporterii acestei echipe sărbătoresc succesul bolborosindu-și frustările în relație cu presa de sport.

Unele dintre aceste frustări s-au acumulate firesc, din vina noastră, ziariștilor sportivi.

Altele țin însă doar de capacitatea de-a exagera a acelor suporeri.

Schema clasică – ei identifică o țintă – de obicei un ziarist care-n mod evident își face treaba mai prost decât ar permite bunul simț și încearcă să facă din respectivul individ ceva reprezentativ pentru breasla noastră.

Dacă un astfel de maimuțoi al presei are articole “împotriva” Craiovei, atunci orice autor al unor articole care lezează cumva interesele clubului lor este pus pe aceeași treaptă a ticăloșiei cu respectivul maimuțoi.

Lucrez de aproape 15 ani în presă. Am scris la Gazeta Sporturilor, apoi am făcut emisiuni sau am fost invitata la sport.ro, am scris texte de opinie pentru ProSport și HotNews.

În această perioadă, am participat câțiva ani buni la ședințele de redacție ale celor de Gazeta Sporturilor, ședințele în care se hotăra sumarul ziarului de-a doua zi.

De câte ori crezi că s-a pus problema să facem rău unei echipe, oricare o fi ea?

De 18 ori? De 24 de ori? De 1457 de ori?

Niciodată.

A naibii treabă, niciodată în ședințele de sumar ale Gazetei Sporturilor la care am asistat eu n-a venit cineva să zică “mă, dar pe oltenii ăia nu-i ardem și noi un pic?”.

Sigur, o parte dintre cei care au văzut filme faine pe la TV și n-au nicio legătură cu ce se-ntâmplă în realitatea unei redacții vor veni și vor spune că astfel de strategii se dicută în privat, cum se fac blaturile la pariuri.

Nu vine Tolontan și zice “hai să-i lovim pe cei de la Craiova”, ci ia deoparte câțiva oameni de-ncredere și le trasează sarcini.

Asta ar fi posibil dacă realitatea muncii la ziar n-ar arăta că nu poți să-ți atingi un scop editorial complex, cum ar fi în cazul de față sabotarea Craiovei, fără să discuți cu oamenii din redacție, fără să faci muncă de lămurire, fără să tragi iar și iar de oameni să respecte tema articolelor, fără să urli că nu se ține lumea de treabă, fără să…

La fel, în anii-n care am făcut emisiuni la sport.ro sau am fost invitat la emisiuni pe la sport.ro, Telesport sau inclusiv la Fanatik-ul lui Ivanovici nu a venit nimeni să spună “băi, dar în Craiova nu lovim și noi un pic?”.

De strategii clare prin care să săpăm la temelia celei mai iubite echipe din Oltenia nici pomeneală.

În fine, deși sunt inteligent și extrem de arătos, știu că presa n-a-nceput chiar cu mine. Totuși, dacă nemulțumirile unora dintre voi se bazează pe lucruri mai vechi decât ultimii 15 ani, atunci vă felicit pentru această capacitate rară și vă chem în prezent ca să vedeți și viitorul.

Prin urmare, voi, ca suporteri ai echipei CS U Craiova sunteți importanți împreună cu echipa pe care o susțineți, dar nu din perspectiva pe care vi-o închipuiți uneori.

Nu pentru că sunteți o țintă a presei de la București, nu pentru că aveți o echipă care se pregătește să ia titlul, nu pentru că dacă nu v-am carota noi, ați șterge pe jos cu Steaua, Dinamo, Rapid.

Sunteți importanți pentru că sunteți suporterii unei echipe care astăzi reprezintă o parte însemnată a Craiovei și a unei regiuni care, din punct de vedere fotbalistic, e mai șmecheră decât oricare alta.

Curând, veți avea un stadion pe măsură și asta nu va face decât să întregească proiectul de acolo. Sunteți importanți prin numele orașului, prin capacitatea de-a vă susține echipa, prin dorința de-a conta, prin personalitate etc.

Nu știu alții cum gândesc apropo de Craiova, dar eu gândesc exact așa

Una dintre chestiunile comice care animă o parte dintre fanii celor de la CS U Craiova ține de faptul că Mititelu nu a avut niciodată Craiova din punct de vedere formal.

De ce spun că e comică?

Pentru că respectivii n-au ținut cu echipa patronată de Mititelu pentru că aveau siguranța actelor pe care le deținea acesta, ci pentru că aia era Craiova.

În momentul respectiv, aia era Craiova și niciuna alta.

La un moment dat, Mititelu i-a supărat atât de tare pe fanii echipei încât aceștia au decis că o alternativă ar fi bună. Au săpat și au descoperit că-n anii 90, oamenii care mutau echipa de sub pulpana Universității nu au făcut lucrurile cum trebuie.

Că nu știau acum 25 de ani cum se fac lucrurile ca să fie valabile astăzi.

Nu contează că transferul de atunci s-a făcut fără opoziția nimănui, în condițiile limitate de cunoaștere de atunci, că toată lumea era împăcată cu ce s-a întâmplat.

Au găsit ei în acte că n-a fost corect, asta fiind dovada supremă că echipa lui Mititelu n-a fost Craiova.

Bravo, ați rezolvat-o.

De asta săreați voi în tribune la golul lui Florin Costea cu Dinamo, că nu știați situația actelor. Dacă o știați, păi mai săreați voi?

Nici pe departe, aplaudați cel mult decent fazele și apoi ridicați un banner prin care vă arătați sila față de cei care au încercat să vă fure echipa c-un sfert de secol în urmă.

În rest, lucrurile rămân cum sunt: ați ținut cu o echipă numită de absolut toată lumea Universitatea Craiova. La un moment dat, echipa a ajuns pe mâna unui om dezgustător din punctul vostru de vedere.

Când Universitatea din Craiova și-a dat girul pentru o altă echipă, v-ați mutat dincolo și ați strâns toate argumentele formale pentru această decizie.

Acum, vreți ca presa de la București să spună că aveți dreptate să faceți asta. Nu-s presa de la București, dar pot spune că aveți dreptul să țineți cu cine vreți.

Mai mult, țineți cu o echipă care e “licențiată” de Universitatea din Craiova să folosească numele Universitatea Craiova. Formal, juridic, sunteți super acoperiți.

Faptul că ați apărut direct în liga a 2-a nu e o problemă majoră. Acum mai bine de jumătate de secol, Dinamo și Steaua au apărut direct în Liga 1. Tot regimul decidea ce și cum și-atunci, n-aveți motive să vă rușinați.

Lăsați-o mai moale însă cu-ncercarea de-a desena realități care nu au existat și concentrați-vă pe susținerea echipei voastre. Ca orice echipă, are nevoie de așa ceva.

PS: nu mai confundați ce face o parte a presei locale din Craiova cu ce ar trebui să facă presa-n general. Jurnalistic, ăia se fac de râs când amestecă statutul de suporter cu meseria. La fel cum ne facem și noi de râs când facem același lucru.

De ce ar trebui să-ți placă un pic mai mult fotbalul nostru „mizerabil”

De ce ar trebui să-ți placă Liga 1

5 cuvinte reușesc aproape de fiecare dată să mă scoată din sărite:

Avem un fotbal foarte slab

Nu știu exact de când această ideea a început să mă enerveze, dar știu care era contextul general.

Tocmai se terminase un meci bun din Liga 1…

Da, există astfel de meciuri în campionatul nostru.

Este suficient să te uiți la jocurile unei etape și le vei vedea. Atenție, să te uiți la meciuri, nu la rezultatul final. Să te uiți la meciuri, nu pe Facebook la ce comentează alții.

Să te uiți la meciuri fără să-ți lași mintea să se scalde în cea mai nocivă prejudecată vehiculată intens de ani buni sub o formă sau alta:

Avem un fotbal de c@%$t

Citește în continuare…De ce ar trebui să-ți placă un pic mai mult fotbalul nostru „mizerabil”